Sindromul de ovare polichistice (PCOS): de ce NU înseamnă
„chisturi ovariene”
Foarte multe paciente ajung la consultație spunând:
„Am ovare polichistice.”
Uneori diagnosticul a fost pus după o singură ecografie. Alteori pacienta a avut unul sau mai multe chisturi ovariene și a rămas cu impresia că suferă de „ovare polichistice”.
În realitate, sunt lucruri diferite.
Sindromul ovarelor polichistice nu este o boală caracterizată prin apariția repetată a chisturilor ovariene.
Confuzia pornește chiar de la denumirea PCOS – Polycystic Ovary Syndrome – care sugerează că ovarul ar conține numeroase chisturi. Denumirea este însă înșelătoare.
Ce se vede, de fapt, la ecografie?
Într-un ovar există în mod normal numeroși foliculi. Foliculul este structura în interiorul căreia se dezvoltă ovocitul.
La unele femei, ecografia evidențiază un număr mai mare de foliculi antrali mici. Acest aspect poate fi descris ca:
morfologie ovariană polichistică – PCOM (Polycystic Ovarian Morphology).
Acești foliculi nu sunt chisturi ovariene patologice.
Conform ghidurilor actuale, la ecografia transvaginală modernă morfologia PCOM poate fi definită printr-un număr crescut de foliculi de aproximativ 2–9 mm și/sau prin creșterea volumului ovarian. Chisturile ovariene propriu-zise, foliculul dominant și corpul galben sunt evaluate separat și nu trebuie confundate cu foliculii utilizați pentru aprecierea PCOM.
Aceasta este diferența esențială:
folicul ovarian ≠ chist ovarian.
Ovare „polichistice” la ecografie nu înseamnă automat PCOS
Aici apare probabil cea mai frecventă eroare.
Ecografia poate descrie aspectul ovarului. PCOS este însă un sindrom endocrinologic și metabolic, nu un diagnostic ecografic.
La femeia adultă, diagnosticul se bazează pe criteriile Rotterdam modificate. Trebuie să existe cel puțin două dintre următoarele trei elemente:
- hiperandrogenism clinic și/sau biochimic – de exemplu hirsutism sau valori crescute ale androgenilor;
- disfuncție ovulatorie – de obicei exprimată prin cicluri menstruale rare, neregulate sau absente;
- morfologie ovariană polichistică (PCOM) la ecografie sau, în anumite situații la adulte, un AMH utilizat ca marker alternativ al acesteia.
În plus, trebuie excluse alte boli care pot produce manifestări asemănătoare.
De aici rezultă două situații foarte importante.
O femeie poate avea ovare cu aspect polichistic la ecografie și să NU aibă PCOS.
Și invers:
o femeie poate avea PCOS chiar dacă ovarele sale nu au aspect polichistic la ecografie.
De exemplu, asocierea dintre tulburări de ovulație și hiperandrogenism poate fi suficientă pentru diagnostic după excluderea altor cauze. În această situație, ghidul internațional precizează că nici măcar ecografia ovariană nu mai este necesară pentru stabilirea diagnosticului.
Cele mai frecvente confuzii
„Am avut mai multe chisturi ovariene, deci am PCOS.”
Nu. Chisturile funcționale, endometrioamele, chisturile dermoide sau alte formațiuni ovariene reprezintă probleme distincte. Ele pot apărea și la o femeie cu PCOS, dar existența lor nu pune diagnosticul de PCOS.
„La ecografie mi s-au văzut mulți foliculi, deci am PCOS.”
Nu neapărat. Aceasta poate reprezenta doar morfologie PCOM. Pentru diagnosticul sindromului sunt necesare și celelalte criterii clinice și hormonale.
„Ecografia mea este normală, deci nu pot avea PCOS.”
Fals. PCOS poate exista fără morfologie ovariană polichistică.
„AMH-ul este mare, deci am PCOS.”
Nu. AMH poate fi utilizat în anumite situații la femeile adulte ca alternativă pentru evaluarea morfologiei ovariene, dar ghidurile precizează explicit că AMH nu trebuie utilizat ca test unic pentru diagnosticul PCOS.
„Am insulină sau HOMA-IR crescut, deci am PCOS.”
Nu. Rezistența la insulină are un rol important în mecanismele bolii la multe paciente, dar nu reprezintă unul dintre criteriile diagnostice. Ghidul internațional subliniază că testele uzuale de insulină au o relevanță clinică limitată și nu sunt recomandate ca metodă de diagnostic de rutină pentru PCOS.
„PCOS apare numai la femeile supraponderale.”
Nu. PCOS poate exista și la femei normoponderale. Greutatea corporală nu este criteriu de diagnostic.
„O adolescentă cu ovare multifoliculare are PCOS.”
Aceasta este o confuzie deosebit de importantă. În adolescență, ovarele cu numeroși foliculi pot reprezenta un aspect fiziologic. Ghidul german din 2025 precizează că morfologia multi- sau polifoliculară poate fi normală la această vârstă și recomandă să nu se utilizeze ecografia ovariană pentru diagnosticul PCOS în primii ani după menarhă.
Ghidul internațional merge în aceeași direcție: la adolescente, diagnosticul necesită asocierea tulburărilor ovulatorii cu hiperandrogenismul, iar ecografia și AMH nu sunt recomandate pentru diagnostic din cauza specificității insuficiente.
De ce nu este suficientă o ecografie?
Pentru că PCOS nu este o boală a imaginii ovarului.
Este un sindrom în care pot interacționa funcția ovariană, hormonii androgeni, ovulația și metabolismul.
O ecografie poate descrie foarte bine anatomia ovarului, dar nu poate spune singură dacă o pacientă are acest sindrom.
Mai mult, aceeași interpretare greșită poate produce două erori opuse:
supradiagnosticarea – o femeie sănătoasă primește diagnosticul PCOS doar pentru că are mulți foliculi;
sau
subdiagnosticarea – o femeie cu tulburări de ovulație și hiperandrogenism este considerată sănătoasă deoarece ecografia ovariană pare normală.
Diagnosticul presupune și excluderea altor cauze
Menstruațiile neregulate, acneea, pilozitatea excesivă sau modificările hormonale nu apar exclusiv în PCOS.
În funcție de situație trebuie luate în considerare și alte cauze, precum hiperprolactinemia, tulburările tiroidiene, hiperplazia adrenală congenitală non-clasică, insuficiența ovariană, sindromul Cushing sau, în anumite situații, tumorile secretante de androgeni. Ghidul german recomandă explicit excluderea diagnosticelor diferențiale relevante înainte de confirmarea PCOS.
De aceea diagnosticul corect nu înseamnă:
„am văzut niște foliculi la ecografie”.
Înseamnă integrarea simptomelor, istoricului menstrual, examenului clinic, analizelor hormonale și, atunci când este necesar, a ecografiei.
Nici măcar medicina nu mai consideră denumirea „PCOS” potrivită
În mai 2026 a fost publicat în The Lancet rezultatul unui amplu consens internațional privind schimbarea denumirii PCOS.
Noua denumire propusă este:
PMOS – Polyendocrine Metabolic Ovarian Syndrome
(sindrom ovarian poliendocrin metabolic).
Motivul este tocmai confuzia creată timp de decenii de cuvântul „polichistic”. Termenul PCOS sugerează existența unor chisturi ovariene patologice, deși acestea nu definesc boala și pot lipsi complet. În același timp, vechea denumire muta atenția aproape exclusiv asupra ovarului și ascundea caracterul endocrin și metabolic al sindromului.
ESHRE susține introducerea noii denumiri și precizează explicit că termenul „polycystic” este înșelător deoarece nu există formare de chisturi adevărate ca element definitoriu al bolii.
Pentru o perioadă, cele două denumiri – PCOS și PMOS – vor continua probabil să fie utilizate în paralel.
Ce ar trebui să rețină o pacientă?
PCOS nu înseamnă că ai chisturi pe ovare.
Chisturile ovariene repetate nu înseamnă că ai PCOS.
Mulți foliculi la ecografie nu sunt suficienți pentru diagnosticul PCOS.
Iar un ovar cu aspect ecografic normal nu exclude sindromul.
PCOS este un diagnostic clinic și endocrinologic care trebuie stabilit prin corelarea mai multor elemente și prin excluderea altor cauze posibile.
Poate cea mai simplă formulare este aceasta:
Ecografia descrie ovarul.
Diagnosticul de PCOS descrie pacienta.
Cele două lucruri nu trebuie confundate.